Consumul de droguri. Pericolul ignorat al unui fenomen care acaparează România. Psiholog Cristina Zaharia: „Autoritățile trebuie să coboare cu picioarele pe pământ”

Plecând de la cazul lui Fulgy, fiul celebrilor cântăreți de muzică lăutărească Viorica și Ioniță de la Clejani, am luat legătura cu Psihologul Cristina Zaharia, pentru a afla cum gestionează România fenomenul consumului de droguri. 

Amintim că Fulgy a fost implicat recent într-un uriaș scandal mediatic, după ce a fost prins la volan sub influența substanțelor interzise. Tânărul a fost apoi internat într-un centru de reabilitare, iar la câteva zile de la externare s-a întors împotriva propriilor părinți, lansând o serie de insulte la adresa acestora, dar și a câtorva personalități publice, cum ar fi Alex Velea sau Dan Capatos. 

Cum gestionează România problema consumului de droguri

Potrivit Psihologului Cristina Zaharia, țara noastră nu stă așa de bine precum o arată cifrele. Deși în statistici lucrurile arată promițător și ne-am afla în coada clasamentului european la capitolul consum de droguri, din cabinete, psihologii observă o creștere alarmantă a numărului de dependenți care le trec pragul. 

Incidența consumului de substanțe psihoactive a crescut considerabil în ultimii 2 ani.  

„Agenția națională antidrog din cadrul MAI a finalizat cel de-al șaselea studiu de prevalență a consumului de droguri la populația generală a României. Una dintre principalele concluzii este că România se numără printre țările europene cu cel mai SCĂZUT consum de droguri situându-se sub media europeană a consumului pentru majoritatea drogurilor. 

Eu, în calitate de psiholog, le recomand celor care susțin și publică aceste statistici, să facă niște vizite atât în cabinetele de psihologie, cât și în cluburile de noapte din România. Din pix, socoteala de acasă, nu se potrivește cu cea din târg.

Incidența consumului de substanțe psihoactive a crescut considerabil în ultimii 2 ani.  

Dacă în urmă cu 3-8 ani, aveam la cabinet o medie lunară de 2-4 persoane consumatoare de substanțe psihoactive, acum consiliez în medie 2-4 persoane/ săptămână.

Dificultatea procesului de recuperare constă în mai mulți factori decizionali.

1. Condițiile de spitalizare din România
2. Durata scurtă a spitalizării ( majoritatea pacienților ies cu rezultatul " ameliorat ")
3. Medicația prescrisă în ambulatoriu ( eu nu cunosc până în prezent nici măcar un singur pacient care să respecte indicațiile medicamentoase odată ajuns la domiciliu )
4. Absența sau teama de implicare a rudelor ( aparținatorilor ) celor care locuiesc cu persoanele dependente de droguri.
5. Revenirea persoanei dependente de droguri în același anturaj de consumatori ( risc de recidivă foarte ridicat )”, a declarat pentru Spectacola Cristina Zaharia, Psiholog Specialist și asociat Nexyo, cea mai mare platformă de consiliere și terapie online din România.

Mai mult, psihologul atrage atenția că dependența de droguri îi pune în pericol atât pe consumatori, cât și pe cei de lângă ei. 

Te afli sau nu în siguranță în prezența unui consumator de droguri ?

„Răspunsul este NU! Orice tip de drog produce schimbări de dispoziție și schimbări de comportament”, avertizează Cristina Zaharia.

De ce consumă oamenii droguri deși majoritatea dintre ei au văzut campanii împotriva consumului de droguri ?

„Motivele sunt multe... Din curiozitate, pentru că trebuie să adere la anumite grupuri unde consumul este un "must have", pentru a-și schimba starea de spirit, pentru că au niste probleme emoționale, psihologice sau sociale, etc ”, explică psihologul

În continuare, psihologul Cristina Zaharia a explicat ce se întâmplă atunci când o persoană consumă droguri de mare risc, precum cocaina. 

„Orice drog provoacă efecte negative și prezintă riscuri.

Să luăm de exemplu cocaina. Există o diferență notabilă între ceea ce relatează un consumator că resimte în urma consumului și realitate. Consumatorii de cocaină susțin că se simt energizați, euforici și vorbăreți. De fapt, cocaina produce schimbări majore la nivelul creierului. Este drogul care produce cel mai rapid dependență. Dorința incontrolabilă de consum este greu de manageriat.  După consumul de cocaină, vasele de sânge se contractă, crește pulsul și tensiunea arterială împreună cu temperatura.  Convulsii... ierderea cunoștinței, pierdere în greutate, și în anumite situații... stop cardio respirator. La nivel psihic, consumul de cocaină, provoacă paranoia (idei delirante de persecuție), confuzie, dezorientare, halucinații îndeosebi vizuale. Dozele ridicate de cocaină produc stare de epuizare fizică și psihică, anxietate, depresie, etc.”, a explicat psihologul. 

Cristina Zaharia trage un semnal de alarmă și face un apel la autorități să trateze problema consumului de substanțe interzise cu mai multă vigilență. 

„Autoritățile din România trebuie să coboare cu picioarele pe pământ și să admită că ne confruntăm cu un fenomen care a luat amploare și ca de obicei, ne-a prins nepregătiți. De ce ?

Probabil pentru că trăim în țara unde este prioritară adoptarea unei legi care să permită bărbaților să nască! În condițiile în care, Statul Român nu își permite să asigure condiții decente de spitalizare și un program care să includă nu doar pacienții care se confruntă cu dependențe de droguri, cât și includerea apartinătorilor acestora în programe de profil”, a subliniat psihologul. 

Cristina Zaharia, Psiholog Specialist și asociat Nexyo

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News