Duminică, 19 iunie 2022, Biserica Ortodoxă a randuit lăsatul secului pentru începutul postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Durata postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel este variabilă, în funcție de dată Sfintelor Paști. De regulă, cuvântul sec, din sintagma "lăsatul secului", este înțeles că fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. Însă, la Sfințîi Părinți, accentul nu cade numai pe mâncare. Secul pe care îl cere postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea împătimită.
De multe ori ne este dat să auzim că nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Însă nu este așa. Ambele forme sunt importante. De vreme ce Sfințîi Părinți au randuit să ne înfrânăm de la anumite bucate pentru o vreme, au făcut-o cu bună știință. Credinciosul nu trebuie să se mulțumească cu jumătăți de măsură. Nu cu o parte din el trebuie să-L întâmpine pe Hristos, ci cu întreagă să natură: trup și suflet.
Postul adevărat nu este doar de alimente, ci și de gânduri rele. Neinfranarea de la gândurile rele îi face pe unii să afirme: "Dacă nu mănânc, mor, amețesc!".
Însă, așa cum afirmă și Părintele Sofian, postul nu este lăsat să omoare omul, ci să potolească patimile din noi. Deci, postul nu înseamnă numai post de mâncare, ci abținere de la tot ceea ce simțim că nu ne este de folos.
În viață creștinilor ortodocși, posturile care preced marile sărbători au o importantă cu totul deosebită pentru că de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserica, și anume, împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului. Pentru creștinul ortodox nu se poate concepe împărtășire fără post. Respectarea postului este o condiție esențială pentru împărtășirea cu vrednicie. Ea este și o obligație prescrisă de porunca a patra bisericeașcă prin care ni se cere "să ne spovedim și să ne cuminecăm în fiecare din cele patru posturi mari de peste an".
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este randuit de Biserica în cinstea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 și 14,23). Postul Sfinților Apostoli ne amintește și de începuturile Bisericii creșține, de rolul pe care l-a avut comunitatea Sfinților Apostoli în vestirea Evangheliei. Postul Sfinților Apostoli a fost cunoscut în vechime și că Postul Cincizecimii, pentru că se tine în apropiere de Pogorârea Duhului Sfânt.
În Postul Sfinților Petru și Pavel, sâmbătă și duminică se mănâncă peste. Avem dezlegarea la peste și pe 24 iunie, atunci când sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Dezlegarea la peste avem și luni, marți și joi, numai dacă în aceste zile prăznuim un sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar. Când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn și vin. Dacă sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la peste, vin și ulei, potrivit crestinortodox.ro.
Sfântul Apostol Iuda este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 19 iunie.
Sfântul Iuda, unul dintre cei doisprezece apostoli, este numit de Sfântul Apostol Matei în Evanghelia sa (13-55), alături de Iacov, Iosif şi Simon, ca fiind frate (văr) al Domnului.
Este fiul Sfântului şi Dreptului Iosif, cel care sub acoperământul logodnei a luat-o în grija sa pe Născătoarea de Dumnezeu.
La început, atunci când Iisus era prunc, Iuda a greşit mult din neştiinţă faţă de El, pe de o parte pentru că nu avea credinţă, iar pe de alta, pentru neiubirea de frate.
Din această cauză, Sfântul Iuda, ştiind greşelile sale, nu îndrăznea să se numească frate al Domnului, ci numai frate al lui Iacov, aşa cum însuşi se prezintă în Epistola sa Sobornicească: "Iuda, rob al lui Iisus Hristos şi frate al lui Iacov (...)" (Ep Sf. Ap. Iuda, 1, 1).
Mai pe urmă, după ce a cunoscut că Iisus este adevăratul Mesia, Sfântul Apostol Iuda "s-a alăturat lângă Dânsul cu dragoste şi ca un leu s-a nevoit cu bărbăţie pentru El" (Vieţile Sfinţilor).
Sfântul Iuda în cele ce greşise mai mult, în acelea a arătat mai multă îndreptare.
"El greşise mai întâi prin necredinţă, după aceea a crezut într-Însul fără îndoială şi s-a făcut Apostolul şi propovăduitorul Lui. Greşise apoi către Hristos prin neiubire, iar după aceea atât L-a iubit, încât şi-a pus şi sufletul pentru Dânsul, pentru că avea mare râvnă pentru Hristos şi dorea ca toată lumea să-L cunoască pe El, adevăratul Dumnezeu, să creadă într-Însul, să-L iubească şi să-şi câştige mântuirea" (Vieţile Sfinţilor).
După Înălţarea Domnului şi după Cincizecime, Sfântul Iuda a propovăduit pe Hristos în diferite ţări.
"A suferit multe dureri şi osteneli, trecând prin multe ţări, propovăduind pe Hristos, botezând şi încredinţând popoarele şi povăţuindu-le la mântuire. Apoi, după ce s-a dus în părţile Araratului, întorcând mulţime de popor de la înşelăciunea idolească la Hristos, a fost prins de închinătorii la idoli şi, după ce l-au muncit mult, l-au spânzurat pe un lemn în chip de cruce. Şi străpuns fiind cu suliţa de cei necredincioşi, şi-a sfârşit nevoinţa şi alergarea sa" (Vieţile Sfinţilor). (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor"), notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil