Bullying-ul în online. Ce spune legea despre hărțuirea cibernetică. Avocat: „Simți că ești atacat oriunde te-ai afla, chiar și în propria casă” EXCLUSIV

EXCLUSIV

Avocatul Oana Arghirescu a explicat, în exclusivitate pentru Spectacola, care sunt legile care te protejează de atacurile cibernetice, de bullyingul online, de furtul de identitate și de alte incidente neplăcute din mediul virtual. 

Pentru părinti si tineri, bullying-ul este o problemă veche, însă canalele media a transformat-o în ceva mult mai dificil de gestionat. Bullying-ul care avea loc în cartier, pe terenul de sport, în parcuri, în spatele blocurilor, își găsește acum drumul în căsuțele de mesaje private și pe grupurile de socializare. Există multe tipuri diferite de hărțuire, dar în acest articol vom vorbi prin hărțuirea cibernetică.


„Viața școlară și socială se învârte în jurul platformelor online, ceea ce face ca hărțuirea cibernetică să fie extrem de dificilă de monitorizat și gestionat.
Victimele suferă de dificultăți de învățare, anxietate, depresie și sunt mult mai susceptibile să ia în considerare sinuciderea. Combinați acest lucru cu faptul că majoritatea părinților nu cunosc activitatile copiilor lor din mediul online si despre modul de prevenire a agresiunii cibernetice și puteți începe să vedeți cât de mare este această problemă, în prezent.
Vestea bună, atat pentru tineri cât și pentru părinții acestora,  este că există variante pe care le poate alege fiecare victimă, pentru a preveni și gestiona în mod eficient agresiunea cibernetică. 

Legea care te apără de hărțuirea cibernetică

În acest sens, Legea în vigoare nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, prevede că violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.

Aceeasi lege mentioneaza criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca  violenta cibernetica  ca sa fie considerate o problemă serioasă. Astfel, legiuitorul a prevazut faptul că violența cibernetică poate indeplini unul de urmatoarele atribute: 

hărțuire online,
mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, 
urmărire online, 
amenințări online, 
publicarea nonconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima. 

 Cu alte cuvinte, simți că ești atacat oriunde te-ai afla, chiar și în propria casă. 


Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați este una dintre  instituțiile cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței domestice si cibernetice,   asigurand  coordonarea împreună cu alte ministere în raport cu integrarea unei perspective de egalitate între femei și bărbați în toate politicile, programele și cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, pentru a evita potențialele riscuri ale tehnologiei care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen și violența cibernetică.

Totodata, și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin organismele aflate în coordonare responsabile de prevenirea, analiza, identificarea și reacția la incidente în cadrul infrastructurilor cibernetice, are obligația de a efectua demersurile necesare pentru a dezvolta campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică și să ofere asistență practică autorităților centrale și locale în prevenirea și răspunsul la violența cibernetică”, a explicat pentru Spectacola avocat Oana Arghirescu. 

 

Cum vede legea „hate-ul”, jignirile, comentariile răutăcioase și calomniile din online

 

Se observă o tendință în a face scandal din orice, a râde pe seama oricui, a jigni din orice,  a ridiculiza  pe oricine, a caracteriza și a pune ștampile pe orice persoană.
 
Pentru că aceste calomnii se transmit foarte ușor în mediul online și niciodată nu sunt luate în calcul repercursiunile acestora, am  încercat să văd cum funcționează mecanismele de moderare ale principalelor platforme de social media: Facebook, Instagram și Twitter.
Procesul prin care poți raporta acțiunile de bullying direct din toate aceste platfome media,  este foarte ușor și chiar necesar. 

Astfel, victima poate transmite rapoarte către platformele media, prin care le aduce la cunoștință fapta pentru care s-a sesizat, urmând că fiecare echipa a platformelor  care verifică aceste rapoarte 24/7 în întreaga lume, în 50+ limbi,  să  elimine  orice postare  care este considerata abuzivă.  Aceste rapoarte sunt întotdeauna anonime, iar rezultatul este  mereu cel așteptat”, explică avocata. 

Ce spune Codul Penal

„Legislația noastră prevede în Codul Penal și chiar încriminează în art 369,  incitarea la ură sau discriminare.  Astfel spus, incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, a mai spus Oana Arghirescu. 


FURTUL DE IDENTITATE

Cum se poate  apară o persoana căreia îi sunt furate pozele și expusă pe rețele de socializare? 

„Codul Penal prevede o infracțiune în acest sens. Vorbim despre Articolul 325 privind  Falsul informatic.
Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

RIL nr. 4/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 171 din 19 februarie 2021, Fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale infracțiunii de fals informatic prevăzute în art. 325 din Codul penal, respectiv cea că acțiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept și cea că acțiunea de introducere a datelor informatice să aibă că rezultat date necorespunzătoare adevărului. 

Așadar, Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat: furtul de identitate online este infracțiune și se pedepsește conform legii în vigoare”, atrage atenția Oana Arghirescu. 

 

Ce faci în situația în care îți este „spart” contul de socializare

„Cele mai multe victime cad pradă atunci când își introduc datele reale pentru resetarea parolei”


„În aceasta situație vorbim tot  de infracțiunea de  furt de identitate.
Însă exista  site-uri de specialitate  care  te pot ajuta să  afli dacă contul online a fost spart, când a fost spart și cine a furat datele din cont, cine le folosește și unde anume la folosește mai departe. Sunt informații prețioase pe care aceste site-uri  de consultanță în securitate cibernetică din afara tarii, vin în ajutorul victimelor. Atenție însă și când alegeți aceste site-uri. Trebuie făcută o analiza  minuțioasă a acestora și întotdeauna solicitați opinii, arondați-vă grupurilor marilor firme de Securitate cibernetica. Doar așa puteți lua decizii în cunoștință de cauza.
Pentru a nu ajunge în astfel de situații, recomandarea  este că pentru fiecare cont de pe platformele media, să se folosească parole diferite, acestea să fie extrem de complicate și greu de interpretat și cel mai important: fiți foarte atenți atunci când  răspundeți la întrebările ajutătoare de  resetare a parolei. Nicioadata răspunsurile nu trebuie să fie cele reale. Pur și simplu inventați răspunsuri. Majoritatea victimelor cad prada atunci când își introduce datele reale pentru resetarea parolei.  Fiți ingenioși și fiți cu un pas înaintea hackerilor”, spune ea. 


DIVORȚUL

 

Comunicările electronice pot fi valorificate în instanță?

 

„Divorțul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitiva a instanței judecătorești, a ofițerului de stare civila sau a unui notar public.

În practica instanțelor prevăzută în legislația familiei, există suficiente motive pentru a divorța:

 -Există o inconsecvență fiziologică, 
- Unul dintre soți refuză să locuiască cu celălalt soț sau părăsește reședința comună fără motiv;
-Infidelitatea unuia dintre soți; 
-O atitudine necorespunzătoare a unuia dintre soți, manifestată prin comportament violent și alte astfel de manifestări;
- Soțul pârâtului era grav bolnav, ale cărui manifestări au împiedicat coabitarea și au justificat refuzul soțului reclamantului de a coabita.;
 -Comportament moral rău, care se manifestă prin dezintegrarea vieții de familie.

Cu privire la alte împrejurări, s-a decis că:

– separația în fapt nu poate justifica divorțul, decât daca se datorează culpei soțului parat;
– împrejurarea că soțul parat nu a contribuit la întreținerea gospodăriei nu poate constitui prin ea insas motiv temeinic de divorț, deoarece aceast poate fi rezolvata pe alte cai decât desfacerea căsătoriei.
Având în vedere continuitatea reglementarii, aceste soluții pot constitui reper jurisprudențial și în aplicarea art. 373 lit. b) C. Civ.[M. Avram, Drept civil. Familia, Editura Hamangiu 2013, p. 121-122].

Ne oprim asupra divorțului din cauza infidelității  unuia dintre soți. 

Textele, e-mailurile și postările dumneavoastră în mediul online pot fi utilizate împotriva dumneavoastră, în instanță.

Mesageria și alte comunicări electronice, cum ar fi social media, au devenit principalul instrument de comunicare și deseori duc la dovezi care pot dovedi infidelitate. 
Pentru a nu ajunge în astfel de situații, sunt câteva reguli minime  pe care trebuie să le urmați: 

Regula 1: Nu cochetați pe Facebook.

Nici măcar un pic. Nici măcar în glumă. Ceea ce credeți că este inofensiv ar putea fi de fapt  o tentativă  pentru altcineva. Știm cu toțîi cum este când ceva ce am scris într-un e-mail, ceva care se intenționează a fi complet inofensiv și prietenos, este interpretat greșit de către destinatar ca ceva  rău.

Regula 2: Nu pierdeți timpul pe Facebook.

Acest lucru nu înseamnă că nu folosiți Facebook, dar cu siguranță nu pierdeți timpul pe el. 

Regula nr 3. Facebook-ul tău ar trebui să fie o carte complet deschisă pentru soțul sau soția ta.
Această regulă nu este menită să încurajeze „spionajul” sau paranoia, dar vă vă ajuta să asigurați transparență și onestitate cu soțul sau soția dvs. atunci când vine vorba de relațiile dvs. cu alte persoana, în online”, explică Oana Arghirescu.  

 

Avocat Oana Arghirescu 

Autorul articolului: Georgiana Ioniţă | Dată: 09 noi, 13:34 | Categorie: Retele sociale
Get it on App Store Get it on Google Play