21 martie, Ziua Mondială a poeziei. Ana Blandiana: „A fi poet în limba română este pentru mine o apartenenţă existenţială”

 Ana Blandiana, sursa foto Facebook
Descriere foto: Ana Blandiana, sursa foto Facebook

Pe 21 martie, în lumea întreagă este sărbătorită poezia.

Ziua Mondială a Poeziei (World Poetry Day) celebrează una dintre formele cele mai frumoase ale exprimării umane şi ale identităţii culturale şi lingvistice a popoarelor.

Prezentă de-a lungul istoriei în toate culturile şi pe fiecare continent, poezia vorbeşte despre umanitatea noastră comună, despre valorile comune, transformând cel mai simplu poem într-un accelerator puternic pentru dialog şi pace, după cum arată UNESCO.

Dan Mircea Cipariu afirmă că, în această perioadă de pandemie, poezia funcţionează ca "terapie", fiind chiar "vaccinul care ne scoate din verbul 'a avea' pentru a trăi răstignirile ori înălţarea lui 'a fi'".

"La ce bun poezia în pandemie? Ştim de la specialiştii în neuroştiinţă că avem o atracţie specială faţă de poezie, creierul nostru făcând diferenţa între poezie şi proză. Şi exploratorul găurilor negre din univers şi combinatorul de cuvinte ori de semne au nevoie de o imagine poetică declanşatoare, ceva care se naşte la intersecţia dintre intuiţie - gândire - limbaj, pentru a sonda ori pentru a înţelege lumi posibile. Cu atât mai mult astăzi, poezia e şi terapie, şi geografie interioară prin care spaimele şi întunericul din viaţă şi din biografie sunt vrăjite ori dezvrăjite de 'o gură străină'. Poezia e chiar vaccinul care ne scoate din verbul 'a avea' pentru a trăi răstignirile ori înălţarea lui 'a fi'", a declarat, pentru AGERPRES, poetul Dan Mircea Cipariu.

El spune că "pandemia ne-a pus în faţa unei oglinzi, în care am putut salva şi îmbunătăţi părţile noastre spirituale, dacă ele au existat chiar şi în cele mai firave forme".

"Nu îi putem cere unui spaţiu şi unui timp al limitei, al limitărilor să ne ofere ceea ce nu aveam ori, mai mult, ceea ce nu mai avem. Pentru cei care au urechi de auzit şi ochi ca să vadă, orice limită şi orice constrângere sunt tot atâtea posibilităţi de a fi mai bun, de a te îmbunătăţi, de a fi altruist şi de a fi reîncărcat cu toate atributele şi semnificaţiile omenescului. Această perioadă mă provoacă să fiu mai bun şi mai atent la nevoia de Celălalt. Astfel, inspiraţia pe care ţi-o dă această provocare de a fi mai bun poate crea rezonanţă socială şi spirituală", a spus poetul.

A fi poet în limba română este pentru mine o apartenenţă existenţială, nu stilistică, a afirmat, pentru AGERPRES, scriitoarea Ana Blandiana, care consideră că între "a fi poet" şi "a fi poet român" suferinţa cuprinde o lumină în plus.

"Sper să fiu înscrisă pe axa, care nu mă îndoiesc că va continua şi dincolo de mine, care îi uneşte pe Eminescu şi Blaga. Este pentru mine un fel de coloană vertebrală a faptului de a fi poet în limba română, o apartenenţă existenţială, nu stilistică. Aşa cum toată lumea observa în copilărie că semăn cu bunicul, deşi el era un ţăran bătrân, iar eu o fetiţă născută la oraş, sunt mândră că semăn cu Eminescu şi Blaga, deşi aparţinem fiecare altui fragment al istoriei poeziei, pentru că, de fapt, nu paginile, ci sufletele noastre seamănă. Între 'a fi poet' şi 'a fi poet român' suferinţa cuprinde o lumină în plus", a precizat Ana Blandiana.

Scriitorul Mircea Cărtărescu spune că s-a dorit poet, chiar şi când a început să scrie proză şi consideră că poezia e "liberă şi gratuită", oricine încearcă s-o împovăreze cu misiuni îngreunându-i "levitaţia", care este starea ei naturală.

"Poezia are multe feţe, dar poate că ele se reunesc toate sub emblema libertăţii faţă de utilitar, de circuitul valorilor mundane. Poezia e liberă şi gratuită. Nimeni nu poate pune un preţ pe ea. Oricine încearcă să o împovăreze cu misiuni şi datorii îi îngreunează levitaţia, care este starea sa naturală. Nimeni nu o să câştige vreodată ceva din poezie. Dar va levita împreună cu ea. Iar la această levitaţie nu s-a renunţat în nicio epocă. Eu însumi am avut mereu o idee înaltă despre poezie şi m-am dorit poet, chiar şi când am început să scriu proză. Nu cred că poate exista o mai mare aspiraţie în viaţă", a declarat, pentru AGERPRES, Mircea Cărtărescu.

 


În anumite momente, viaţa şi literatura se aseamănă într-o asemenea măsură încât permit suprapunerea unor termeni precum poezie/pandemie, consideră poetul Ioan Es. Pop.

"'Frate, o boală învinsă ţi se pare orice carte' - spune un vers al lui Lucian Blaga, sugerând că această boală, a poeziei în cazul de faţă, îşi conţine propria soluţie de vindecare. În anumite momente, viaţa şi literatura se aseamănă într-o asemenea măsură încât permit suprapunerea unor termeni precum poezie/pandemie. În 2020, pe vremea asta, fuseserăm atinşi deja de 'boala globală', cu puţin înainte ca volumul meu cel mai recent, 'Un somn pe scaunul electric', să intre la tipar. Şi nu a intrat decât la mijlocul lui mai, când restricţiile s-au mai îmblânzit", a povestit poetul, într-o declaraţie pentru AGERPRES.

Ioan Es. Pop spune că pandemia nu i-a "alimentat" inspiraţia, dar nici nu l-a lăsat "fără cuvinte". Dovadă şi cele două proiecte la care a participat anul trecut - unul propus de Institutul Cultural Român din New York, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, lansat pe 2 iunie 2020, un proiect de recitaluri literare bilingve online 'Viaţa de la capăt: scriitorii imaginează lumea după pandemie' şi un altul asemănător realizat de ICR Londra.

"Acestea au fost două dintre evadările mele din pandemia 2020. Dacă adaug participările la două festivaluri interne de poezie, unul la Brăila, celălalt la Bistriţa, aş zice că am fost un autor norocos. Nu uit însă că 'suntem în timp de război şi poezia e primejdioasă. Când produce maximum de sens, pur şi simplu îşi suprimă autorul. Poezia e armă şi, ca orice unealtă fără conştiinţă, ucide' (fragment din poemul 'crezul cu ianuş' de Ioan Es. Pop, premiat de Uniunea Scriitorilor - n.r.)", afirmă poetul.


Lui Sorin Gherguţ, poezia, alături de muzică, i-a adus cele mai mari bucurii.

"Până să cad pradă consumismului - de care însă mă tratez cu ceaiuri şi suplimente - poezia a fost, alături de muzică, fenomenul care mi-a adus, dintre inanimate, cele mai mari bucurii - şi am în vedere în primul rând poezia românească, la care, prin forţa lucrurilor, am avut acces mai îndeaproape. Vorbind, acum, cât se poate de serios, sunt nu mândru, deşi se mai zice şi aşa, ci foarte recunoscător că fac, cumva, parte din acest peisaj", a declarat, pentru AGERPRES, Gherguţ.

Despre creaţiile proprii, "încă proaspete", poetul spune că ele "pot fi găsite într-o companie mai mult decât onorantă, în 'Generaţia de aur', antologie cu tematică sportivă, coordonată de Cristina Ispas şi Vasile Leac. "Tind să cred că e cea mai onorabilă prestaţie din cariera mea lirică de până acum, dacă nu şi de-atunci încolo", afirmă poetul.


UNESCO, recunoscând capacitatea unică a poeziei de a surprinde spiritul creativ al minţii umane, a emis în 1999 o decizie ca în fiecare an, la data de 21 martie, să fie sărbătorită Ziua mondială a poeziei. Marcarea acestei zile este menită să încurajeze o revenire la tradiţia orală, la susţinerea recitalurilor de poezie, pentru a restabili un dialog între poezie şi celelalte arte, precum teatru, dans, muzică şi pictură, evidenţiind astfel dictonul lui Delacroix: "Nu există nicio altă artă fără poezie"

Autorul articolului: Spectacola | Dată: 20 Martie, 15:07 | Categorie: Arta
Get it on App Store Get it on Google Play