Ziua Brâncuşi. MAE oferă publicului un film de prezentare a vieţii şi creaţiei marelui sculptor

Data publicării:
Constantin Brâncuși, sursa pixabay/ autor Emilian Robert Vicol
Descriere foto: Constantin Brâncuși, sursa pixabay/ autor Emilian Robert Vicol

Ministerul Afacerilor Externe pune la dispoziţia publicului un film de prezentare a vieţii şi creaţiei lui Constantin Brâncuşi, parte a seriei "Maeştri ai artei vizuale româneşti şi poveştile lor", un proiect al Institutul Cultural Român.

"Astăzi, 19 februarie, marcăm Ziua Brâncuşi, reper important pentru iubitorii de artă din întreaga lume. 'Părinte al sculpturii moderne', emblematică personalitate a culturii române şi mondiale, Constantin Brâncuşi a dăruit enorm României prin întreaga sa creaţie, muncă şi generozitate artistică, asumându-şi permanent identitatea artistică şi sufletească românească", anunţă MAE, într-un mesaj postat pe Facebook.
 


"Ceea ce (cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte) numesc abstract (...) este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor', îşi auto-definea marele sculptor conceptul creaţiilor sale. Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Şi când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini", spune marele sculptor.

Pentru a sărbători anul acesta Ziua Brâncuşi, MAE oferă publicului un film de prezentare a vieţii şi creaţiei lui Constantin Brâncuşi, parte a seriei "Maeştri ai artei vizuale româneşti şi poveştile lor", un proiect cultural al Institutul Cultural Român/Romanian Cultural Institute, realizat în colaborare cu Artsociety şi curatoriat de echipa @Art Safari Bucharest.

Youtube video image

 

Născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902, apoi a plecat spre Paris, unde a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié. A fost angajat de Rodin ca practician, dar nu a rămas aici mult timp, convins fiind că ''La umbra marilor copaci nu creşte nimic'' (''Rien ne pousse a l'ombre des grands arbres''), notează site-ul centrulbrancusi.ro. Şi-a închiriat un spaţiu pe strada Montparnasse, unde şi-a amenajat propriul atelier, notează Agerpres. 

Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică, lucrările sale numărându-se, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii. Încă din primul an de studenţie, respectiv în 1898, lucrarea sa ''Bustul lui Vitellius'' obţine ''menţiunea onorabilă'', în 1900 ''Capul lui Laocoon'' îi aduce artistului medalia de bronz, iar ''Studiu'', din 1901, câştigă medalia de argint. Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare (1900-1902), realizează ''Ecorşeu'', un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz şi folosită, ulterior, în şcolile româneşti de medicină. A realizat apoi bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro. În 1907, realizează, în atelierul său din Paris, "Sărutul" (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când finalizează ''Poarta sărutului'', amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu. Tot în 1907, a primit comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzău, lucrare pe care o va numi "Rugăciunea".

 

După 1908, Brâncuşi dă o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. Într-un timp relativ scurt, artistul elimină detaliile din sculpturile sale, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum "Muza adormită", "Sărutul", "Cuminţenia pământului", "Domnişoara Pogany", "Prinţesa X" sau "Pasărea măiastră". Vorbind despre "Muza adormită", Mircea Deac aminteşte de pictorul belgian Michel Seuphor, care scria, în "La peinture abstraite" (1962), că "A fost începutul unui lucru când Brâncuşi, plictisit de "a face cadavre" concepe "Muza adormită", care se transformă puţin câte puţin în ovoid simplu; a fost începutul unui lucru când nu era nimic."

Anul 1915 marchează o premieră în cariera artistului, primele lucrări în lemn: "Cariatide", "Fiul risipitor" şi altele. A realizat apoi "Vrăjitoarea", "Himera", "Cariatidă" şi "Adam" şi primele versiuni în lemn ale "Coloanei fără sfârşit" (1918), aşa cum îi plăcea artistului să o numească. În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din "Masa tăcerii", "Scaunele", "Poarta sărutului" şi "Coloana infinitului", închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

 

După ce, în 1909, a expus lucrări atât la Paris, cât şi la Bucureşti, artistul organizează prima sa expoziţie în America, într-o galerie de artă din New York, în anul 1914. În 1919, apare, la Paris, volumul "La Roumanie en Images", cuprinzând cinci reproduceri după operele sale. Brâncuşi începe să-şi expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franţa, Anglia, America, Elveţia şi Olanda, fiind elogiat în numeroase publicaţii din întreaga lume. În 1931, a fost decorat, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu ordinul "Meritul cultural pentru artă plastică". Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ''Pasărea în văzduh'', ciclul ''Ovoidului'', precum şi sculpturile în lemn.

 

 

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuşi şi-a dus viaţa ca un simplu ţăran român, sursa sa de inspiraţie fiind, de altfel, chiar elementul popular, folcloric, natural. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuşi renunţă la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. Este artistul care a asimilat în opera sa ''toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o'', după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul "Constantin Brâncuşi" (Editura Meridiane, 1966).

 

Artistul a murit la 16 martie 1957, cu sufletul întristat pentru că nu se putea întoarce în ţara natală, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

 



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News

Autorul articolului: Bianca Moldoveanu | Categorie: Arta


Get it on App Store Get it on Google Play



pixel