Tudor Gheorghe a vorbit despre suferința prin care trece, după moartea soției sale.
În urmă cu un an, pe 26 ianuarie, actriţa Georgeta Luchian Tudor, soția lui Tudor Gheorghe, s-a stins din viață, la Secția te Terapie Intensivă, după ce a luptat 20 de zile cu SarsCov2. Soția marelui artist avea 86 de ani. După 56 de ani de căsnicie, artistul a rămas singur, măcinat de durere.
Recent, artistul a fost invitat în cadrul podcastului “Altceva cu Adrian Artene”, de pe YouTube, unde a vorbit despre suferința prin care trece. La un an de la moartea soției sale, marele artist a primit un semn, pe care îl numește Dumnezeiesc.
“Am primit un mesaj Dumnezeiesc la un moment dat, apropo de câți oameni, câți prieteni am, câți dușmani am… Și am primit un mesaj când s-a făcut un an de la moartea doamnei Tudor. Am primit un mesaj extraordinar, de la o persoană necunoscută, un om care spune: «Domnule Tudor Gheorghe, alinați-vă cât mai repede suferința, să ne-o puteți alina și pe a noastră». Câtă nevoie au oamenii să le spui o vorbă bună, să-i liniștești…”, a povestit maestrul Tudor Gheorghe, în cadrul podcast-ului.
La un an de la pierderea femeii iubite, Tudor Gheorghe a postat o imagine pe rețelele de socializare, în care apare total schimbat, cu barba lungă, transfigurat de dor și durere.
Artistul a amintit de soția sa printr-un mesaj emoționant și spune că a trăit cea mai tristă perioadă din viața sa.
„Acum un an… treceam prin cea mai tristă perioadă din viața mea, Doamna Tudor se stingea la ATI după 20 de zile de luptă cu sars cov2. Ne-a luat multe luni să ne revenim. Voi mai zâmbi ? Desigur, dar rămășițele acestor zile și nopți vor rămâne agățate de sufletul meu. Mereu”, a scris artistul pe Facebook.
În urmă cu un an, imediat după ce soția sa a murit, artistul a vorbit despre durerea pierderii celei care i-a fost alături 56 de ani.
„Am avut o viaţă fericită împreună şi pentru asta i-am mulţumit şi-i voi mai mulţumi încă. Pierderea ei e un lucru dureros pentru mine, dar nu te poţi împotrivi nici morţii, nici vieţii. Ce aş putea face? Să ies în stradă şi să mă lamentez? Să mă lovesc cu capul de toţi pereţii ca să vadă unul şi altul cum şi cât suferă Tudor Gheorghe? E durerea mea şi mi-o macin în felul meu, personal!”, a declarat Tudor Gheorghe pentru impact.ro.
La vremea aceea, artistul a mărturisit că cel mai mare regret al lui a fost că și-a luat rămas bun prin telefon, deoarece ea era înternată în spital, fiind infectată cu coronavirus.
Tudor Gheorghe a declarat că pierderea soției sale l-a făcut să se gândească la finalul carierei sale.
”În niciun caz nu am luat în calcul să mă opresc. Dimpotrivă, am mai pus la punct încă un spectacol, de data aceasta pe baza poeziei lui Tudor Arghezi, un mai vechi proiect de inimă. De îndată ce condiţiile o vor permite, voi avea ce să-i propun publicului. De fapt, dacă mă gândesc bine, am în prezent nu mai puţin de patru spectacole cu care pot urca iar scena: ”Risipitorul de frumuseţi ” 1 şi 2, ”Valsul rozelor” şi acest spectacol pe lirica argheziană, care ar veni abia al patrulea la rând. Ca să nu mai spun că ”Degeaba 30” e şi el undeva, acolo, în sufletul meu, şi cine ştie, poate răsări oricând!”, a mai precizat acelaşi Tudor Gheorghe pentru sursa citată.
„Născută la Brăila (6 septembrie 1934), Georgeta Luchian Tudor (numele de familie, Loch), a absolvit Institutul de Teatru în 1963, clasa profesor Ion Șahighian, asistenți David Esrig și Călin Florian. A dorit să fie ziaristă, dar teatrul a câștigat în ea una dintre actrițele de rasă, de a cărei noblețe artistică s-au bucurat generații de spectatori craioveni și nu numai. A debutat la Naționalul craiovean în rolul Fanchette, în spectacolul „Nunta lui Figaro” de Beaumarchais (1963)”, notează Teatrul Național „Marin Sorescu”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil