Ora de vară 2022. Când se schimbă ora și cum afectează organismul

foto Moose Photos / Pexels
Descriere foto: foto Moose Photos / Pexels

În majoritatea ţărilor europene ceasurile sunt date cu o oră înainte în noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 spre 27 martie 2022, odată cu trecerea la ora de vară (Daylight Saving Time - DST). Procesul de schimbare a orei nu este simultan în toate ţările din cauza diferenţei de fus orar.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, în ultima duminică a lunii martie, 27 martie, ora 03:00 devine ora 04:00. (ora oficială a României trece de la UTC+2 la UTC+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.

În ţările care aplică această schimbare a orei, procesul nu este simultan din cauza diferenţei de fus orar.

Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică (26/27 martie 2022), a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară 

 

În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) preciza că: "În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00".

SUA şi Canada au trecut la ora de vară cu două săptămâni mai devreme decât Europa, pe 14 martie 2021, potrivit www.timeanddate.com.

Eliminarea trecerii la ora de vară a fost pusă în discuţie în ultimii ani

După un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, în perioada 4 iulie-16 august 2018, şi în care au fost primite 4,6 milioane de răspunsuri (84% dintre respondenţi au fost în favoarea renunţării la schimbarea orei de două ori pe an) din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, fiind cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice a Comisiei Europene, aceasta a propus în 2018 abolirea schimbării sezoniere a orei.

Eurodeputaţii au votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Fiecare stat membru urma să decidă pe ce oră va rămâne - ora standard sau ora de vară. Ţările care decid să menţină permanent ora de vară ar trebui să efectueze ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard îşi vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021, potrivit www.europarl.europa.eu. În situaţia în care Comisia Europeană va observa că deciziile privind ora pot afecta în mod semnificativ sau permanent funcţionarea în bune condiţii a pieţei unice, va putea introduce o propunere de amânare a intrării in vigoare a directivei cu maximum 12 luni.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, potrivit www.cdep.ro. Guvernul şi-a menţinut aceeaşi poziţie şi în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor la 22 ianuarie 2020. În urma unei dezbateri asupra propunerii legislative pentru abrogarea Ordonanţei nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, în Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 februarie 2021, fost hotărâtă retrimiterea acestui proiect la comisie.

Ora de vară a fost introdusă în urmă cu peste 100 de ani

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

Nu toate statele folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeaşi în toate care recurg la schimbarea orei. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului, potrivit Agerpres.


Ce efecte are trecerea de vară asupra corpului uman și cât de repede de poate adapta acesta la schimbare

Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească mai devreme decât s-au obișnuit. În România, ora de vară se schimbă în ultima sâmbătă spre duminică din luna martie, 27 martie urmând să fie ziua cea mai scurtă, cu numai 23 de ore.

Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi ceva mai serioase.

”Cei mai mulți dintre noi își vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obișnui cu noul program”, a explicat Xiaoyong Yang, un profesor asistenta la Universitatea Yale. ”Totuși, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că acești dezvoltă un risc mai mate de sinucidere, respectiv, atacuri de cord”, mai spune Yang, potrivit DC Medical. 

 



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News

Autorul articolului: Maria Alexandru | Dată: 25 Martie, 13:33 | Categorie: Stiri
Get it on App Store Get it on Google Play