De ce a murit profesorul Mencinicopschi. Boala devastatoare fără leac, la fel de mortală precum cancerul. Tratamentul existent astăzi nu o vindecă

Din luna martie a anului trecut, se pare că profesorul Gheorghe Mencinicopschi nu mai avea... aer. Apropiații spun că boala a fost urmarea detenției, profesorul fiind condamnat în 2014, în dosarul ”Telepatia”, la opt ani de închisoare. Era eliberat doi ani mai târziu, prin decizia instanței. Dar, conform familiei, pentru prof. Mencinicopschi a fost condamnare pe viață. Din martie 2021, viața sa a depins de aparatul de oxigen. Nu mai era activ, pentru că nu mai putea. Obosea. În cele din urmă, ultimele clipe de viață s-au scurs astăzi pentru prof. Mencinicopschi, care a murit la doar 73 de ani, după o viață dedicată sănătății alimentare. Se pare că diagnosticul pus cercetătorului Gheorghe Mencinicopschi a fost fibroză pulmonară. 

Ce este fibroza pulmonară

Cu toții am auzit despre gradul de mortalitate al cancerului, dar prea puțin se știe despre fibroza pulmonară, o boală la fel de mortală, fără leac. Tratamentul existent astăzi nu face decât să reducă simptomele. Iar timpul nu este cel mai bun prieten al bolnavului. 

Farnaz Marzban, Regional Marketing Manager la Boehringer Ingelheim, spunea, în luna septembrie, pentru DCNews și DCMedical, despre fibroza pulmonară că ”este o afecțiune foarte complexă, iar, pentru a asigura un diagnostic și un tratament corect, trebuie să avem o colaborare între diverse specializări medicale. Medicii specialiști trebuie să se întâlnească și să discute pentru a pune un diagnostic corect și a stabili un tratament personalizat pentru pacient. Acest tip de abordare nu este încă implementată în toată Uniunea Europeană, inclusiv România. Vedem, în România, o nevoie de a optimiza colaborarea dintre diverși medici specialiști printr-o abordare multidisciplinară, ca să ne asigurăm că pacienții primesc tratamentul la timp. În cazul bolii pulmonare interstițiale, este vital pentru pacient să aibă un tratament corect la timpul potrivit.

O problemă majoră observată în România este diagnosticul târziu. Pacienții se prezintă târziu la medicul pneumolog, dar și medicii întârzie diagnosticul, ceea ce întârzie și tratamentul, iar asta nu este bine pentru genul ăsta de pacient, pentru că trebuie să înceapă tratamentul cât se poate de repede. 

Citește continuarea pe DC News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News