Ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, care a încheiat perioada Războiului Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reuşit să împiedice prăbuşirea Uniunii Sovietice, a murit marţi, la vârsta de 91 de ani, potrivit agenţiilor ruse de presă care citează oficiali ai spitalului unde acesta era internat.
"Astăzi seară (marţi), după o lungă boală gravă, Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit", a indicat Spitalul Clinic Central (TSKB), potrivit AFP.
Între 1990 şi 1991, Mihail Gorbaciov a ocupat funcţia de preşedinte al Uniunii Sovietice, după care a fost nevoit în cele din urmă să demisioneze pe 25 decembrie 1991, ceea ce a dus la sfârşitul URSS.
Gorbaciov, care a primit Premiul Nobel pentru pace în 1990, a încheiat acorduri de reducere a armamentului cu SUA şi parteneriate cu statele occidentale pentru a îndepărta Cortina de Fier, care a divizat Europa după cel de-al doilea război mondial, şi a dus la reunificarea Germaniei, aminteşte Reuters.
Când protestele în favoarea democraţiei au cuprins naţiunile din blocul sovietic al Europei de Est comuniste în 1989, Gorbaciov s-a abţinut să recurgă la forţă, spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revolta din Ungaria, în 1956, şi cea din Cehoslovacia în 1968, notează Agerpres.
Aceste proteste au alimentat aspiraţiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică, iar Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.
Ajuns secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la doar 54 de ani, el şi-a propus să revitalizeze sistemul prin introducerea unor libertăţi politice şi economice limitate, însă
reformele au scăpat de sub control.
Politica sa de "glasnost" - libertatea de exprimare - a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului şi a statului, dar i-a încurajat în acelaşi timp pe naţionalişti, care au început să facă presiuni pentru independenţă în republicile baltice Letonia, Lituania, Estonia, dar şi în alte părţi.
Mulţi ruşi nu l-au iertat niciodată pe Mihail Gorbaciov pentru turbulenţele pe care le-au declanşat reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului de trai a fost un preţ prea mare de plătit pentru democraţie.
După ce l-a vizitat pe Mihail Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat pentru publicaţia de ştiri a forţelor armate Zvezda: "Ne-a dat tuturor libertatea, numai că noi nu ştim ce să facem cu ea".
Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat "profundele condoleanţe" pentru moartea, marţi, a lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, informează Agerpres.
"Vladimir Putin îşi exprimă profundele condoleanţe în urma morţii lui Mihail Gorbaciov, urmând a trimite dimineaţă o telegramă de condoleanţe familiei şi rudelor" fostului lider, a afirmat Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă TASS.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a adus un omagiu lui Mihail Gorbaciov salutând "un lider demn de încredere şi respectat". Ultimul lider al Uniunii Sovietice "a jucat un rol crucial în încheierea Războiului Rece şi în căderea Cortinei de Fier. El a deschis calea către o Europă liberă. Este o moştenire pe care nu o vom uita. RIP. Mihail Gorbaciov", a scris von der Leyen pe Twitter.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres şi-a exprimat "profunda tristeţe" după moartea lui Mihail Gorbaciov, aducând un omagiu "unui om de stat unic, care a schimbat cursul istoriei"."A făcut mai mult decât oricine altcineva pentru a provoca în mod paşnic sfârşitul Războiului Rece", a adăugat Antonio Guterres într-un comunicat de presă, în care mai spune că "lumea a pierdut un mare lider mondial, dedicat multilateralismului şi apărător neobosit al păcii".
Premierul britanic Boris Johnson a salutat "curajul şi integritatea" ultimului lider al URSS, spunând că "angajamentul său neobosit" a fost un "exemplu" în contextul invaziei ruse din Ucraina."Sunt întristat să aflu de moartea lui Gorbaciov. Întotdeauna am admirat curajul şi integritatea de care a dat dovadă pentru a pune capăt Războiului Rece", a scris Boris Johnson pe Twitter."În momentul agresiunii lui (Vladimir) Putin în Ucraina, angajamentul său neobosit de a deschide societatea sovietică rămâne un exemplu pentru noi toţi".
Preşedintele francez Emmanuel Macron a adus miercuri un omagiu lui Mihail Gorbaciov, mulţumindu-i pentru "angajamentul său faţă de pacea în Europa". Macron a salutat într-o postare pe Twitter amintirea unui "om al păcii, ale cărui alegeri au deschis o cale către libertate pentru ruşi". Angajamentul său pentru pacea în Europa a schimbat istoria noastră comună".
Preşedintele american Joe Biden i-a adus un omagiu, numindu-l un "lider rar". Acţiunile sale au fost cele ale unui lider cu suficientă "imaginaţie pentru a vedea că un alt viitor este posibil şi curajul de a-şi risca întreaga carieră pentru a-l atinge. Rezultatul a fost o lume mai sigură şi mai multă libertate pentru milioane de persoane"."În calitate de lider al URSS, a colaborat cu preşedintele Ronald Reagan pentru a reduce arsenalele nucleare ale celor două ţări, spre marea uşurare a oamenilor din întreaga lume care se rugau pentru încetarea cursei înarmării nucleare. După zeci de ani de represiune politică brutală, el a adoptat reforme democratice", a spus Joe Biden într-un comunicat. Şi Fundaţia Reagan a deplâns pe Twitter pierderea politicianului rus,"care a fost cândva un oponent politic al lui Ronald Reagan şi care a sfârşit, în cele din urmă, prin a-i deveni un prieten".
Date cheie ale perioadei dominate de Mihail Gorbaciov, decedat marţi la vârsta de 91 de ani, de la numirea sa în funcţia de secretar general al Partidului Comunist în 1985, până la demisia din 1991, transmise miercuri de agenţia France Presse.
- 11 martie 1985: la 54 de ani este ales în fruntea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
- 15 octombrie 1985: prezintă un plan de restructurare economică (perestroika).
- 26 aprilie 1986: explozie la centrala nucleară de la Cernobîl (Ucraina). Tragedia este ascunsă de putere zile întregi, ceea ce a contribuit la contaminarea a sute de mii de oameni.
- 23 decembrie 1986: Andrei Saharov, disident şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, se întoarce la Moscova după şapte ani de exil forţat la Gorki (Nijni Novgorod).
- 8 decembrie 1987: semnarea tratatului de eliminare a INF (rachete cu rază medie de acţiune) la Washington, în cadrul celui de-al treilea summit dintre Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov.
- 7 decembrie 1988: anunţă la ONU că URSS îşi va reduce unilateral trupele în Europa de Est şi în partea europeană a URSS cu 500.000 de militari.
- 15 februarie 1989: încheierea retragerii trupelor sovietice din Afganistan după zece ani de război.
- 16 mai 1989: summit la Beijing cu liderul chinez Deng Xiaoping, care pecetluieşte normalizarea relaţiilor ruso-chineze după 30 de ani.
- 12/15 iunie 1989: este primit triumfător la Bonn (RFG), unde declară că Zidul va cădea când "vor dispărea condiţiile care i-au dat naştere".
- 7 octombrie 1989: în Berlinul de Est îi spune liderului est-german Erich Honecker că "cine întârzie este pedepsit de viaţă". Pe 9 noiembrie cade Zidul Berlinului.
- 1 decembrie 1989: întâlnire istorică cu Papa Ioan Paul al II-lea.
- 11 martie 1990: Lituania îşi declară independenţa faţă de URSS. Pe 13 ianuarie 1991, tancurile sovietice au intrat în Vilnius (14 morţi şi 700 de răniţi).
- 15 martie 1990: este ales preşedinte al URSS pentru cinci ani, post nou creat.
- 16 iulie 1990: convine împreună cu Helmut Kohl, cancelarul RFG, asupra unei Germanii unificate, suverane şi libere să se alăture NATO.
- 15 octombrie 1990: primeşte Premiul Nobel pentru Pace.
- 12 iunie 1991: Boris Elţin este ales preşedinte al Federaţiei Ruse prin vot universal.
- 31 iulie 1991: semnarea la Moscova a tratatului START, primul acord privind reducerea arsenalelor nucleare strategice americano-sovietice.
- 19/21 august 1991: puci eşuat la Moscova organizat de comuniştii conservatori împotriva lui Gorbaciov, care se afla în Crimeea şi care duce la suspendarea Partidului Comunist şi precipită destrămarea URSS-ului.
- 8 decembrie 1991: La Minsk (Belarus), preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Belarusului constată că Uniunea Sovietică "nu mai există".
- 25 decembrie 1991: anunţă că pune capăt mandatului de preşedinte al URSS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil