Tradiţii și obiceiuri de Sfântul Andrei. Ce NU au voie să facă femeile în această zi de mare sărbătoare

Sfantul Andrei, sursa foto crestinortodox.ro
Descriere foto: Sfantul Andrei, sursa foto crestinortodox.ro

Tradiții, obiceiuri și superstiții. Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserică în ziua de 30 noiembrie. 

Peste 700.000 de români poartă numele Sfântului Apostol Andrei. Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserică în ziua de 30 noiembrie.


Sfântul Andrei s-a născut in Betsaida Galileia, localitate situata pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. Era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, împreună cu tatăl lor. Sfântul Andrei era evreu, astfel nu se știe cu certitudine dacă acesta este numele său real. Potrivit cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încă din perioada sec. II-III d.Hr, potrivit creștinortodox.ro.

Noaptea Sfântului Andrei este legată de multe tradiții și obiceiuri, în mare parte pentru a ajunga spiritele rele, strigoii. Oamenii aveau mai multe superstiții și încercau prin numeroase feluri să alunge spiritele malefice din preajma casei sau pentru a-și proteja animalele. 

În noaptea Sfântului Andrei, se spune încă din cele mai vechi timpuri că "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "minţile oamenilor" şi "rodul livezilor". Strigoii ar fi spiritele celor morţi, care n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, aduc boli, necazuri și distrug viețile oamenilor. 

În mai multe locuri din țară, gospodinele atârnă cununi de usturoi sau ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu cu acest aliment pentru a alunga duhurilor rele.

Până la începutul secolului al XX-lea se organizau în Colinele Tutovei, în noaptea de Santandrei, tinerii organizau petreceri, pentru a fi feriti de strigoi. Aceștia se camuflau și ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele și usile casei înainte de lăsatul serii.

Potrivit sursei citate anterior, fetele aduceau câte trei căpățâni de usturoi, le puneau într-o covata pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumânării. Dimineața, pe lumina zilei, tinerii ieșeau în curtea casei și covata cu usturoi era jucată în mijlocul horei de un fecior. Se împărțea usturoiul și fiecare mergea înapoi acasă. Usturoiul se păstra ca ceva sfânt, la icoană, și se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor și descântecelor. 

 

Tot pentru a alunga spritele rele, oamenii împrăștiau firimituri de pâine în toată curtea și lăsau candele aprinse lângă icoane. Iar animalelor din curte li se pune busuioc sfințit în hrană și agheasmă în apă. 


De Sfântul Andrei se descântă droburi de sare, care se îngroapă în grajduri și se scot abia de Sfântul Gheorghe. Acestea sunt folosite la hrana animalelor pentru a se proteja de spiritele malefice. 

În noaptea Sfântului Andrei oamenii aduc acasă crengi de vișin și le pun în apă. Potrivit tradiției dacă acestea vor înflori până la Crăciun, va fi un an bogat. De asemenea oamenii mai puneai grâul la încolțit în vase mici. În trecut oamenii lăsău 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) în pod până la Crăciun. Cele care se stricau reprezentau lunile ploioase ale anului, iar cele încolțite, semn de belșug. 

Fecioarele care vor să-şi afle alesul își pun sub pernă busuioc sfinţit, iar chipul bărbatului le va apărea în vis. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.


Un alt obicei spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci.

În această zi sfântă, oamenii nu fac nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu le atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.

Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

Oamenii sunt atenți și la cum este vremea din noaptea Sfântului Andrei, căci poate prevesti cum va fi iarna. Dacă afară este senin și cald, va fi o iarnă blândă, dacă cerul este întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie, iarna va fi grea. 

Ziua Sfântului Andrei marchează începutul sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News

Autorul articolului: Bianca Moldoveanu | Dată: 30 noi, 10:57 | Categorie: Lifestyle
Get it on App Store Get it on Google Play