Sindromul inimii frânte, diagnosticat tot mai frecvent. Cum se manifestă boala

Unsplash.com/ autor Kelly Sikkema
Descriere foto: Unsplash.com/ autor Kelly Sikkema

Cercetătorii au descoperit că inimile se frâng într-un ritm din ce în ce mai alert.

Afecțiunea medicală care pune în pericol viața, cunoscută sub numele de sindromul inimii frânte, este raportată în rate din ce în ce mai mari, potrivit unui nou studiu publicat în Journal of the American Heart Association. 

Afecțiunea temporară, cunoscută și sub numele de cardiomiopatie Takotsubo, determină slăbirea bruscă a mușchiului cardiac și apare, în general, după o perioadă de stres emoțional sau fizic sever. Deși poate pune viața în pericol, majoritatea oamenilor se recuperează în două luni.

Studiul îngrijorător publicat miercuri a constatat că atât la bărbați, cât și la femei, sindromul inimii frânte a crescut în mod constant și în ritm ascendent în ultimii ani, femeile cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani înregistrând cele mai mari creșteri. 


Într-adevăr, analiza celor 135.463 de cazuri de sindromul inimii frânte raportate în spitalele din SUA în perioada 2006-2017 a descoperit că femeile reprezintă 88,3 la sută din toate cazurile și că femeile mai în vârstă l-au experimentat la o rată de șase până la 12 ori mai mare decât femeile și bărbații mai tineri. 

"Aceste rate galopante sunt atât intrigante, cât și îngrijorătoare", a declarat Dr. Susan Cheng, autorul principal al studiului, pentru American Heart Association News, cu privire la descoperirile ei și ale echipei sale. Ei cred că stresul general, sfârșitul menopauzei și tehnologia ar putea contribui la faptul că femeile în vârstă au rate atât de ridicate în mod unic. 

"Pe măsură ce avansăm în vârstă și ne asumăm mai multe responsabilități de viață și de muncă, ne confruntăm cu niveluri mai ridicate de stres", a spus ea. "Și, odată cu digitalizarea tot mai mare în jurul fiecărui aspect al vieții noastre, factorii de stres din mediul înconjurător s-au intensificat, de asemenea,".


Autorii studiului au lucrat exclusiv cu date de dinaintea pandemiei, dar consideră că și COVID-19 a provocat probabil o creștere suplimentară a ratei acestei afecțiuni, care poate fi nemăsurată din cauza faptului că multe inimi frânte nu sunt diagnosticate sau raportate.

"Știm că au existat efecte profunde asupra conexiunii inimă-creier în timpul pandemiei. Suntem la vârful icebergului în ceea ce privește măsurarea acestora", a declarat Cheng pentru publicație. 

 

Autorul articolului: Maria Alexandru | Dată: 20 oct, 16:38 | Categorie: Sanatate
Get it on App Store Get it on Google Play