Pierderea dinților. Ce presupune metoda implantului dentar. Dr Ramona Hirbu explică

Lipsa unuia sau mai multor dinți este cea mai neplăcută consecință a afecțiunilor dentare. Oricine se teme de acest deznodământ, însă în stomatologia modernă există destule variante de a înlocui unul sau mai mulți dinți lipsă, însă metoda cu cele mai multe avantaje rămânând implantul dentar. 

„Implantul dentar este o variantă de terapie modernă ce se poate adapta în situații diverse și chiar în cazuri în care alte terapii nu mai sunt posibile (de exemplu la un purtător vechi de proteze la care osul e atât de retras că proteza nu mai 'stă' deloc, o stabilizare pe 2 implanturi poate schimba total în bine viața acelui pacient).

    Cazurile de restaurări protetice pe implanturi pot varia foarte mult ca și complexitate, de la lipsa unui singur dinte, care se înlocuiește prin inserarea unui singur implant, pe care se aplică o coroană, până la restaurări ample și complexe în cazurile în care s-au pierdut mulți sau chiar toți dinții. 

Înlocuirea unui singur dinte cu implant a devenit o manoperă banală, de multe ori fiind deosebit de simplă. O dată cu creșterea numărului de dinți pierduți,  crește si complexitatea restaurărilor protetice, ele fiind reprezentate de coroane individuale, punți pe implanturi, supraprotezări și așa numitele punți înșurubate, care sunt folosite în cazul în care pacientul nu mai are nici un dinte pe arcadă”, a explicat pentru Spectacola Dr Ramona Hirbu, medic specialist stomatologie generală. 

 Restaurarea pe implant pentru un singur dinte are 3 componente de bază:

„1. Implantul propriu-zis, piesa care se inserează chirurgical intra-osos, este aleasa de medicul chirurg implantolog, în funcție de măsurătorile făcute pe tomografia zonei.

2. Bontul protetic este piesa intermediară care se înfiletează în interiorul implantului. 
Acesta se alege de către medicul protetician în funcție de dimensiunile gingiei de lângă implant. În anumite cazuri, în care gingia are o conformatie mai deosebită, se pot face bonturi personalizate, care să respecte morfologia gingiei. Bontul poate fi din titan sau zirconiu, când e nevoie de o estetică deosebită (în zonele frontale de exemplu).

3. Coroana dentară sau dintele propriu-zis este piesa finală care se aplică pe bont prin cimentare.  Se realizează prin scanare și frezare computerizată sau clasic prin amprentare, din materiale precum ceramică pe suport metalic, zirconiu sau ceramica integrală. 

O punte dentară pe implanturi se face de regulă când lipsesc minim doi dinți, cel mai frecvent când lipsesc trei. Se inseră două implanturi iar componentele sunt practic aceleași, cu diferența că  în loc de o singura coroană,  vor fi trei sudate între ele, câte una pentru fiecare dinte absent. Două dintre coroane, de obicei cele din extreme, se vor sprijini pe cele 2 implanturi iar a 3-a va fi susținută "în punte" de celelalte două.
 
In cazul supraprotezărilor  pe implanturi, bonturile vor fi înlocuite cu alte piese protetice numite bonturi cu bila sau locatori pe care se va sprijini, prin fricțiune cu ajutorul unor garnituri speciale, o proteză. Aceste reabilitări se adresează situațiilor în care pacientul a pierdut mulți dinți sau chiar toți de pe o arcadă. Protezele care se ancorează pe implanturi pot fi de multe feluri si materiale: parțiale /totale,  integral acrilice, elastice sau scheletate, cele din urmă prezintă un schelet metalic care le conferă o rezistență mai mare la o grosime mult mai subțire (sunt cele mai bine suportate de către pacienți).

 Reabilitările complexe  se realizează când pacientul a pierdut toți dinții de pe o arcadă, pierdere însoțită și de o lipsă mare de os din cauza fie extracțiilor traumatice, parodontopatiei sau a faptului că a trecut mult timp de la extracții, timp în care osul maxilar s-a redus foarte mult.
Sunt necesare un minim de 4 implanturi, iar bonturile sunt înlocuite cu niște piese speciale care au rolul de a compensa eventuala înclinare a implanturilor. 
Lucrarea protetică folosită în acest caz se aplică prin înfiletare pe bonturi, este fixă, și se poate realiza dintr-o varietate de materiale: acril, compozit, ceramică.

În concluzie există o multitudine de soluții protetice adaptate la diferitele cazuri clinice iar alegerea uneia sau alteia se face de către pacient împreună cu echipa de medici (chirurg, protetician, ortodont...) care vor contribui la realizarea sa, după o consultație prealabilă amănunțită și realizarea unui plan de tratament personalizat”, a explicat medicul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News