Mihai Trăistariu, mărturisiri neașteptate despre viața sentimentală. De ce nu crede artistul în iubirea de-o viață: „Într-o zi am pus punct”

Astăzi, pe 14 februarie, Mihai Trăistariu, în vârstă de 44 de ani, și-a deschis sufletul și a făcut mărturisiri neașteptate despre viața sa sentimentală. Deși este împlinit pe plan profesional și se bucură de un succes impresionant, artistul se pare că nu are la fel de mult noroc și în dragoste.

În exclusivitate pentru Spectacola, Mihai Trăistariu ne-a mărturisit că experiențele prin care a trecut l-au făcut să creadă că iubirea nu durează mai mult de 3 ani. Artistul a recunoscut că a avut dezamăgiri în dragoste, constatând că în multe dintre relațiile sale, sentimentele au început să se estompeze după aproximativ 3-4 ani. Asta l-a făcut să creadă că dragostea poate avea o durată limitată și că, în cele din urmă, rămân doar amintirile și o nostalgie pentru ceea ce a fost. 

Spectacola: Cum e pentru tine această zi, o sărbătorești cu cineva special?

Mihai Trăistariu: Pentru mine Valentine's Day nu are o semnificație anume. Nu sărbătoresc. Când aveam o relație, da, mai dădeam un inel, mai făceam câte o surpriză iubitei (n.r. râde), dar acum nu. Nu sunt nici împotrivă, ba chiar astăzi sunt invitat la o emisiune să cânt ceva de Valentine's Day. Am și de Dragobete concert. Apreciez că există aceste zile importante, ca oamenii să se bucure, să-și mai amintească că există iubirea. E adevărat că ne iubim zilnic, dar sunt și zile importante care trebuie amintite, așa cum e Valentine's Day, dar nu sărbătoresc cu nimeni acum. Cel mult postez o piesă de dragoste pe rețelele de socializare, ca să fie în ton cu Ziua Îndrăgostiților.

Spectacola: Cum îți imaginezi o Ziua Îndrăgostiților perfectă?

Mihai Trăistariu: Trebuie să fim doar noi doi, nu cu prieteni, ci undeva cu liniște, să fie o zi romantică, să ne spunem cuvinte frumoase de dimineață până seara, cu promisiuni făcute unul altuia. Nu țin la gesturi, eu nu sunt cu cadouri. Alea sunt vrăjeli, păcăleli. Nu trebuie să îi dai un inel de Ziua Îndrăgostiților, nici nu știu ce rochie sau telefon mobil. Aici e o prostie. Nu sunt pe principiul că dragostea se cumpără cu chestii materiale, chiar urăsc lucrul ăsta și le spun din start „să nu crezi că dacă te iubesc o să îți cumpăr ce vrei tu”. Deci nu fac gesturile astea ca să-mi cumpăr iubirea.

O zi perfectă a îndrăgostiților ar trebui să fie în fiecare zi dacă sunt oamenii îndrăgostiți. Dragostea mai și trece, din păcate, am testat pe pielea mea, de câteva ori. Am avut dezamăgiri în dragoste tocmai pe această idee, că mi-a trecut mie, i-a trecut și ei. Trece, nu știu, după 3-4 ani se stinge ceva și rămân doar amintiri, o nostalgie, o prietenie și se duce flacăra aia. Pentru mine asta este o dilemă. Citisem că dragostea durează 3 ani și prietenia 5 ani. Am crezut că sunt basme. Cred în această teorie a specialiștilor. Dragostea ține trei ani, asta e părerea mea, apoi se stinge totul.

Dacă te înțelegi cu cineva, mai bine rămâi toată viața cu persoana respectivă. Dragostea va dispărea, sentimentele dispar și atunci rămâne o prietenie frumoasă. Dacă ai făcut și copii, rămân și copiii care te leagă mai tare.

Spectacola: Care este amintirea cea mai frumoasă pe care o ai legată de dragoste?

Mihai Trăistariu: Din toate relațiile pe care le-am avut, am avut vreo 11 relații, că am 40 și ceva de ani. De la fiecare am extras ceva bun și a rămas câte o amintire frumoasă. Nu am avut relații doar de dragul de a le avea. Am avut relații de 2 ani, 3 ani, 5 ani, 7 ani cea mai lungă relație. Ultima s-a stins în decembrie 2022, dar toate au fost frumoase, doar că nu mai am încredere în relațiile de lungă durată. Poate că nu mi-am găsit pe cine trebuie. Tot ce a fost cu dragoste a fost frumos, ce a fost fără a trecut, s-a consumat.

Spectacola: Cum a fost prima și ultima experiență de dragoste?

Mihai Trăistariu: Prima a fost cu o colegă de facultate, m-am îndrăgostit în Iași. Eram student la Informatică. Am suferit, pentru că ea nu avea nimic pentru mine. Sufeream în taină, nu a știut niciodată și nici nu o să-i spun. Am iubit-o. După vreun an de suferință mi-a trecut.

Ultima s-a stins acum doi ani în decembrie. Am stat doi ani cu ea. Ne-am înțeles bine, dar ajunsesem să cred că stă cu mine mai mult din interes. Nu voia să muncească, era prea mică, avea 20 de ani. Voia să stea acasă, toată ziua pe TikTok, să se uite la Dorian Popa, să stea pe telefon. O lăsam așa la 10-11 dimineața, iar la 6 seara o găseam tot pe telefon, nemișcată. O întrebam dacă a ieșit și îmi spunea că nici nu s-a mișcat de acolo, stătea numai pe telefon să vadă ce fac alții, ce viață au alții și ea nimic. Mi s-a părut anapoda și într-o zi am pus punct, nu îmi place așa. Nu avea țeluri în viață. Nu voia serviciu, nu voia facultate, nu voia nimic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News