Cristina Deleanu și-a pierdut tătăl, când avea doar 4 ani. Bărbatul s-a stins chiar sub ochii ei.
Cristinea Deleanu ascunde o dramă de nedescris. Marea actriță și-a pierdut tatăl biologic, la vârsta de 4 ani, în timp ce se aflau într-un adăpost, în timpul unui bombardament. Deși au trecut 78 de an de atunci, Cristina Deleanu a rămas marcată de momentul în care părintele său s-a stins în fața ei.
Cristina a povestit, în cadrul unui interviu, cum s-a petrecut totul.
„În 45, la Ploiesti, tatăl meu natural a murit într-un bombardament. Întâmplarea nefericită a fost că, în adăpostul în care ne aflam, tata să stea mai aproape de ușă, iar suflul bombei l-a ucis. Eu cu mama eram puțin mai în spate.
A căzut adăpostul și l-a strivit și de atunci nu o să uit niciodată senzația de pământ în gură. Mama a avut o fractură la picior și ne-am dus la spital. Pe tata nu l-am mai văzut niciodată, a dispărut„, a dezvăluit Cristina Deleanu pentru fanatik.ro.
Actrița a povestit cum s-a cunoscut mama sa cu tatăl adoptiv, dar și cât de mult l-a iubit pe acesta.
„Acolo la Breaza s-a întâmplat minunea vieții mele. A apărut Nicolae Deleanu într-o zi la mama la farmacie, a văzut-o și pur și simplu s-a îndrăgostit de ea. Tata, că așa i-am spus, avea o situație materială bună, era gazetar, om de litere, își permitea să circule cu mașina și așa făcea multe drumuri la mama.
Într-o zi a vrut să mă cunoască și m-a găsit ascunsă după un covoraș care delimita o cameră. Mama mă îmbrăcase frumos, îmi pusese o fundă în cap și când am întrebat cine e bărbatul acela mama a zis: ‘Doamne-Doamne ni l-a trimis pe tăticul înapoi. Adevărul este că îl chema tot Nicolae, ca pe tata. Din clipa aceea tata a fost norocul și bucuria noastră, nu știam ce o să ne aștepte.”, a povestit actrița
„Acest om a însemnat pentru noi o salvare și în acest context, după mulți ani, mi-am dat seama că mama a făcut o alegere bună, dar a fost un fel de sacrificiu făcut pentru mine până la urmă. După dezastrul de la Ploiești, când tata murise, nu cred că se îndrăgostise ea în 2 ani așa de tare de altul. A fost doar o alegere și o chestie rațională pe care mama a acceptat-o și în 47 ne-am mutat în București.
Eu îi datorez lui Nicolae Deleanu, un om de o calitate intelectuală deosebită și un spirit de familie deosebit, absolut totul. El mi-a pus un creion în mână și m-a învățat să scriu. La 6 ani tot el m-a învățat să citesc, să mă port, să vorbesc. Și când am avut greutăți de orice fel la el mă duceam și zicea: ‘nu-i nicio problemă, mergem mai departe„, a mai dezvăluit Cristina Deleanu.
„Povestea noastră a fost specială. Eu eram măritată, aveam altă familie, lucrurile s-au schimbat acolo din alte motive. Am fost uimită de deschiderea mea către felul lui de-a fi, ‘jucăria care era Eugen pentru mine, jucărie la modul de veselie și bună dispoziție. Am început să și jucăm împreună așa că ne-am cunoscut sub toate aspectele.
Ne simțeam foarte bine împreună, fără promisiunea unui viitor așa de lung. Noi am fost 18 ani împreună înainte să ne căsătorim.
Mi-am dorit să aibă rezonanță ceea ce am eu de dat într-un alt suflet, cred că așa a fost să fie. Este foarte complicat să spui lucrurilor pe nume, viața fiecăruia este numai a lui, cu bune și rele. Nu știu dacă relația noastră a fost o alegere sau o întâmplare„, a dezvăluit Cristina Deleanu pentru Fanatik.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil