Cutremur 4 martie 1977. Ce artiști a pierdut țara din cauza cumplitului eveniment

Data publicării:
Sursa foto: unsplash, autor Derek Lee
Descriere foto: Sursa foto: unsplash, autor Derek Lee

Ziua de 4 martie ne amintește de clipele de teroare pe care le-a provocat seismul din 1977. Sute de oameni și-au pierdut viața. Printre aceștia se numără și câteva mari nume ale vieții artistice.

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, judeţe din regiunile de sud şi de est ale ţării. În urma cutremurului, şi-au pierdut viaţa aproape 1.600 de persoane. 

Între ei se numără actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ și cântăreaţa Doina Badea.De asemenea, au pierit sub dărâmături actriţa Eliza Petrăchescu, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, scenograful Liviu Popa, cântăreaţa de muzică populară Filofteia Lăcătuşu, pianistul Tudor Dumitrescu și cascadorul Tudor Stavru.

Urmările cutremurului din 4 martie 1977 se pot vedea, în Bucureşti, şi în prezent. Dar, probabil, le pot percepe doar aceia care ştiu cum era oraşul la acel moment. Există cazuri în care pe locul fostelor clădiri distruse de seism au fost ridicate altele, cu o arhitectură total diferită; în alte cazuri, nu mai există nimic din ceea ce exista până în 1977, nici măcar străzile, fiind construite alte cartiere - cum ar fi zona Pieţei Unirii, cea a Pieţei Naţiunilor Unite şi zonele din vecinătatea acestora (numite apoi Centrul Civic al Capitalei); foarte multe imobile avariate grav nu au fost consolidate, ceea ce a dus la încadrarea lor în categoria de risc seismic mare şi, ulterior, la marcarea acestora cu o "bulină roşie", pe care scrie "Clădire expertizată tehnic încadrată în clasa I risc seismic".

Conform Ordonanţei de Guvern nr. 20/27 ianuarie 1994, orice clădire expertizată se încadrează în una dintre următoarele patru clase de risc: Clasa Rs I, din care fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime; Clasa Rs II, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă; Clasa Rs III, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante; Clasa Rs IV, corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare, relatează Agerpres.

 



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News

Autorul articolului: Romina Băluță | Categorie: Stiri


Get it on App Store Get it on Google Play


DC Media Group Audience

pixel